„Pierdut în Purgatoriu” – Cosmina Posedaru

Atunci când am citit „Ochiul Pisicii” și „Tărâmul Oaselor”, am fost convinsă de talentul autoarei, dar încă se simțea lipsa unei edituri bune. Așadar, m-am bucurat foarte tare când am aflat că Editura Quantum Publishers a acceptat-o pe Cosmina în echipa de autori, publicându-i noua carte, „Pierdut în Purgatoriu”. O autoare talentată și o editură bună, la care editarea nu este o joacă, nu pot să facă decât minuni împreună.

„Pierdut în Purgatoriu” este o carte care efectiv te ține captiv, cu o combinație de elemente thriller și roman psihologic. Rețeta succesului este următoarea: se ia un inspector de poliție cu o depresie profundă și o doctoriță psihiatru dezamăgită în dragoste, dar cu o voință puternică de a reuși în tot ce își propune. Ce credeți că iese? Ei bine, o mulțime de încurcături de tot soiul, complicații și probleme.

Alexei Volk este cel mai bun inspector de poliție, iar cazurile pe care le are de rezolvat sunt tratate cu seriozitate. Însă în viața particulară, Volk este singur, înfrânt de depresie și adeseori, în pragul sinuciderii. Are o voce interioară care îl încurajează să își încheie socotelile cu viața, dar aude și vocea bunicii, care încearcă să îl ajute să trăiască. Bunica a fost singura care l-a iubit, în timp ce restul familiei nu a avut niciodată o legătură prea apropiată cu el.

„- Gândurile mele negative se materializează în voci. Una este mai puternică. S-a individualizat foarte mult, este ca o persoană, uneori ca un păianjen, un virus pe care îl simt în mine. Își spune mereu părerea în legătură cu orice și are propria ei personalitate. Altă voce pe care o aud, și singura pozitivă, este cea a bunicii mele care a murit.”

La sediul poliției, se caută un criminal în serie, însă cum nu există un tipar al crimelor, este necesar ajutorul unui psihiatru, pentru a realiza profilul psihologic al criminalului. Astfel, apare la sediu Artio Byrne, un psihiatru de top. Imediat ce îl vede pe Volk, Artio își dă seama de luptele interioare ale lui și îi oferă numărul ei de telefon, pentru a o suna în caz că decide să îi accepte ajutorul.

Încăpățânat, Volk refuză să primească ajutor, dar în momentul în care este în pragul sinuciderii, o sună pe Artio. Aceasta îl salvează și decide să rămână cu el, pentru a-l împiedica din a recurge la gesturi extreme. Volk îi acceptă prezența în casa lui, dar nu este prea comunicativ și nici nu pare dispus să se trateze de depresie.

Primul moment intens pe care îl trăiesc cei doi împreună este când Volk îl prinde pe criminalul pe care îl urmărea de ceva vreme. Artio merge cu el, dar este prinsă de criminal, care încearcă să o omoare. Totuși, cu ajutorul lui Volk, reușește să scape, iar criminalul este prins, în sfârșit.

În viața lui Artio reapare Jack, fostul ei logodnic. Acesta vine chiar la casa lui Volk și o găsește pe Artio singură. Norocul ei este că Volk apare fix în momentul potrivit și reușește să îl închidă pe Jack, cu multiple acuzații.

Însă dacă aveți impresia că doar meseria lui Volk este riscantă, vă înșelați. Artio lucrează la un centru de psihiatrie. Acolo, unul dintre pacienții ei, este deosebit de periculos și pare să fi făcut o pasiune pentru ea. În noaptea în care este anunțată că pacientul a evadat din centru, Artio merge să ajute la căutări, fără a-l anunța pe Volk ce s-a întâmplat. Pacientul, Jason Watts, are însă un plan bine pus la punct, astfel că reușește să o ia pe Artio cu el. Ceea ce urmează ar face pe oricine să înnebunească, dar nu și pe Artio, care știe că viața ei depinde de modul în care se comportă. Jason o duce pe Artio într-un apartament, unde o leagă de calorifer și o ține așa, zile întregi. Dar asta nu e totul, întrucât aduce o fată, pe care o ucide chiar sub ochii lui Artio, ca apoi să-i așeze cadavrul lângă doctoriță. După câteva zile, Volk descoperă locația în care este ținută Artio și reușește să o salveze.

Când în sfârșit totul pare să se fi așezat, în casa lui Volk apare Emily Vera, conducătoarea unui cartel de droguri extins în multe colțuri ale lumii. Artio începe să simtă gelozie când vede familiaritatea dintre Emily și Volk. Totul se încheie într-o seară, când Volk este chemat în centru, unde are loc o încăierare între tabăra condusă de Emily și cea condusă de frații Cabello. Ce va urma de aici, va trebui să descoperiți singuri, citind cartea.

„Eram ca un suflet pierdut în Purgatoriu. Mă aflam într-o cumpănă, un spațiu în care nu puteam fi atins. Trebuia să aleg ce voi face în continuare. Puteam să merg mai departe?”

Mi-a plăcut mult povestea și modul în care este construită. Capitolele sunt povestite alternativ din perspectiva ei și a lui. Astfel, reușim să descoperim gândurile și sentimentele ambelor personaje principale – Volk și Artio. Iar pe lângă depresia lui Volk și toate situațiile încărcate de suspans, autoarea a creat și o posibilă poveste de dragoste, care se creionează din perspectiva lui Artio. Finalul este, după părerea mea, unul frumos, care îi oferă cititorului o speranță că lucrurile au să se rezolve pentru cele două personaje.

Mulțumesc, Editurii Quantum Publishers pentru exemplarul oferit.

Cartea „Pierdut în Purgatoriu” de Cosmina Posedaru poate fi achiziționată de pe site-ul Editurii Quantum Publishers.

16003228_560325790843592_4980520470105643541_n

Advertisements

12 thoughts on “„Pierdut în Purgatoriu” – Cosmina Posedaru

Add yours

  1. Tocmai am terminat cartea si sunt wow… E perfecta! Ma bucur ca impartim aceasi parere. Felicitari pentru recenzia frumoasa, Anca! Nu stiam de celelalte titluri pana acum :D. Trebuie sa le citesc si eu.

    Liked by 2 people

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: