„Ultimul cântec” – Nicholas Sparks

Am văzut ecranizarea cărții „Ultimul cântec” în urmă cu câțiva ani și mi-a plăcut enorm, însă cartea abia acum am reușit să o citesc. Este superbă, exact așa cum mă așteptam, dar, deși știam finalul, tot m-a sfărâmat în bucățele mici-mici. Mi-am pierdut tatăl în urmă cu doar trei luni, astfel că ultimele 70 de pagini ale cărții le-am citit printre lacrimi. La un moment-dat, am fost tentată să abandonez cartea undeva după pagina 300, pentru că devenise totul prea intens și nu credeam că mai pot citi, chiar dacă știam de când văzusem filmul cum se termină. Am reușit totuși să o citesc până la capăt, plângând, dar am reușit.

Părinții lui Ronnie și Jonah sunt divorțați, iar mama lor îi duce să își petreacă vacanța în Wrightsville Beach, Carolina de Nord, la tatăl lor. Ronnie nu a mai vorbit cu tatăl ei de 3 ani, supărată fiind că i-a părăsit. Tatăl ei, Steve, a fost profesor de muzică la Julliard și totodată, a fost profesorul ei de pian. Ronnie adora să cânte la pian, însă odată ce tatăl ei a plecat, și-a promis că nu va mai cânta niciodată.

Începutul vacanței nu este deloc plăcut pentru ei, Ronnie arătându-și în mod constant aversiunea față de tatăl ei, dar și de mama ei. Astfel, imediat ce ajunge la casa tatălui, Ronnie pleacă pe plajă, între necunoscuți. Ia parte la un meci de volei, însă atunci când vrea să plece, unul dintre băieții de pe teren se lovește de ea și îi răstoarnă sucul pe tricou. Pleacă nervoasă, iar apoi o cunoaște pe Blaze, o fată rebelă, dar care pare chiar prietenoasă cu Ronnie. Totuși, fata face parte dintr-un anturaj destul de suspicios: Marcus – iubitul lui Blaze și liderul grupului, un băiat misterios în sensul rău, Teddy și Lane, doi frați care stau în permanență la comanda lui Marcus.

„Ronnie o urmă pe Blaze înapoi pe ponton, spre o mulțime care înconjura ceea ce părea un spectacol stradal. Își dădu seama surprinsă că actorii erau cei trei tipi cu fețe de infractori pe care-i văzuse mai devreme. Doi dintre ei dansau breakdance pe muzica ce urla din radio-casetofon în timp ce băiatul cu părul lung și negru stătea în centru și jongla cu niște chestii care păreau niște bile de golf în flăcări.”

Ronnie se ceartă cu tatăl ei, văzând că el cântă mereu la pian. Pentru a nu o supăra, acesta ascunde pianul în spatele unui perete improvizat. În schimb, Jonah are o relație foarte apropiată cu tatăl lui, își petrec toată ziua împreună, înălțând zmee și construind un vitraliu pentru biserică. Vechea biserică a ars, iar pastorul Harris a fost grav rănit. Întrucât pastorul a fost întotdeauna apropiat de Steve, acesta decide să îl ajute cu vitraliul, chiar dacă fondurile pentru construirea noii biserici nu sunt suficiente.

„În timp ce Jonah se apropia de masă, Steve se gândi că fusese o zi plăcută, fără evenimente ieșite din comun. Petrecuseră dimineața în atelier, unde Steve îl învățase pe Jonah să taie sticlă; mâncaseră sandviciuri pe verandă și culeseseră scoici după-amiaza târziu.”

Pentru Ronnie, nici relația cu cei din jur nu decurge prea bine. Marcus își dorește să fie cu ea, dar ea îl respinge, fapt ce îl determină pe el să îi spună lui Blaze că Ronnie s-a dat la el. Cuprinsă de gelozie, Blaze îi înscenează lui Ronnie un furt dintr-un magazin de muzică, iar Ronnie intră sub acuzație, urmând să fie judecată.

Dezamăgirile și suferința îi schimbă lui Ronnie percepția, astfel că începe, treptat, să se apropie de tatăl ei. Iar ceea ce o ajută este un cuib de țestoase de mare, specimen pe cale de dispariție, situat chiar în spatele casei lor. Pentru a apăra cuibul de ratoni, Ronnie doarme noaptea afară, lângă cuib și anunță la acvariu să trimită pe cineva să pună o cușcă, pentru a proteja cuibul.

Surpriza este atunci când persoana însărcinată de acvariu să verifice cuibul apare, iar Ronnie îl recunoaște pe băiatul care s-a lovit de ea în prima seară pe plajă. Will îi spune că este voluntar la acvariu și deși Ronnie îl evită la început, cu timpul încep să își petreacă tot mai mult timp împreună. Ba chiar mai mult, între cei doi începe o frumoasă poveste de dragoste.

„Vorbeau la nesfârșit. Parcă nu aveau destul timp pe lumea asta să-și împărtășească totul. Uneori vorbeau doar ca să umple momentele de liniște – fie că dezbăteau filmele lor preferate, de exemplu, sau când îi spusese că, deși e vegetariană, nu se hotărâse încă dacă ouăle și laptele contau. Dar alteori conversația devenea serioasă.”

Cu timpul, Ronnie se apropie de tatăl ei și împreună cu noua relație cu Will, sunt două motive pentru care nu își mai dorește ca vara să se termine. Desigur, ca în orice relație, ca în viață în general, apar suișuri și coborâșuri, bucurii și supărări. Însă exact în momentul în care este mai fericită, când viața i se pare în sfârșit frumoasă, o veste are să îi zguduie viața din temelii lui Ronnie: află de boala tatălui său – cancer în stadiu terminal.

„Și lucrurile se înrăutățeau. Cu fiecare zi care trecea, dormea un pic mai mult. Și nici nu mânca suficient. În schimb, își învârtea mâncarea pe farfurie și se prefăcea că mănâncă; atunci când arunca resturile la gunoi, ea își dădea seama că numai ciugulise puțin. Pierdea din greutate în mod constant, și de fiecare dată când clipea avea impresia că tatăl ei se micșorează. Uneori îi era teamă că într-o zi nu va mai rămâne nimic din el.”

Odată cu finalul verii, Will pleacă la facultate, Jonah se întoarce acasă cu mama lui, însă Ronnie alege să rămână alături de tatăl ei, în cele mai grele momente. În timp ce are grijă de el, găsește o partitură cu notele cântecului pe care tatăl ei îl compunea pe perioada verii și decide să îl termine ea. Va reuși să termine cântecul și să i-l cânte tatălui, înainte ca acesta să moară? Dar relația ei cu Will, mai are vreo șansă, după toate cuvintele pe care i le-a aruncat Ronnie la supărare? Veți afla doar citind cartea și chiar vă recomand să o faceți, pentru că merită.

Este o poveste deosebit de frumoasă, despre prietenie, familie și iubire, despre viață și moarte. Minciuni, trădări, înșelăciune, adevăruri nerostite care riscă să distrugă prietenii și relații. Este o carte care te ridică pe culmile fericirii, iar apoi îți frânge inima în mii de bucățele, doar ca să le lipească la loc, câteva pagini mai încolo. Pentru mine, este o carte pe care o voi păstra în suflet și la care voi reveni oricând cu drag.

 

Cartea „Ultimul cântec” de Nicholas Sparks poate fi achiziționată de pe Libris și Elefant.

 

Advertisements

16 thoughts on “„Ultimul cântec” – Nicholas Sparks

Add yours

  1. O recenzie care mi-a mers la suflet. Felicitari! :* Nici eu nu am citit cartea pana acum, desi filmul l-am vazut de cateva ori. Nici nu stiu de ce am amanat-o pana acum. Sper ca in aceasta vara sa imi fac timp pentru ea.

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Create a free website or blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: