„Urlet în tăcere” – Marina Neagu (vol. 1)

16111273_10155074952514406_130927163_n

„Urlet în tăcere” – Marina Neagu (vol. 1)

 

Încă de când am citit „Frumuseți monstruoase”, am fost convinsă că autoarea scrie frumos, are un stil care atrage cititorul. Însă în cartea „Urlet în tăcere” se observă chiar o evoluție a autoarei, întrucât acțiunea este mai interesantă, personajele mai bine conturate, povestea mai bine închegată.

Sara este traumatizată de amintirea nopții în care și-a pierdut părinții, în urmă cu cinci ani. De atunci, ea a rămas fără voce. Însă deși terapia la care a fost supusă o ajută într-o oarecare măsură să depășească momentul tragediei, somnul continuă să-i fie stăpânit de coșmaruri.

La cinci ani după tragedie, Sara este externată din clinică, și preluată de mătușa ei, Laura. Mătușa are o fiică, Liana, care urmează să fie anul întâi la Universitate, asemenea Sarei. Liana primește de la mama ei sarcina de a o însoți pe Sara, de a-i fi alături și de a o ajuta să se integreze. Astfel, Liana este obligată să o ducă pe Sara cu ea peste tot, atât la Universitate, cât și la petrecerile la care ia parte.

La prima petrecere la care merg împreună, Sara îl cunoaște pe Mihai, iubitul Lianei, Luci și Damian, și află de la verișoara ei despre un băiat, Markus, pe care aceasta îl consideră deosebit de periculos. Cu toate că Liana o sfătuiește pe Sara să păstreze distanța față de acești băieți, destinul îi aduce tot mai des în calea ei.

Cu toate că Damian este atras de Sara, aceasta nu îi împărtășește sentimentele. În schimb, se naște o atracție puternică între Sara și Markus. Astfel, nu doar că Sara încalcă sfaturile verișoarei sale, ci chiar riscă soarta lumii, pentru câteva clipe petrecute în compania lui Markus.

„M-am întors, surprinsă de zgomot și am văzut că în locul unde avusese palma sprijinită de perete, era o gaură mare făcută de pumnul lui strâns. Fisura gresiei se întindea, se ridica sub ochii mei, până aproape de tavan. În acel moment am știut că așa arătam și noi pe interior. Sufletul se identifica cu acea crăpătură. Simțeam rana cum crește, cum inima îmi sângerează.”

Markus are însă un rol important în viața Sarei, dar nu vă voi oferi detalii, întrucât trebuie să descoperiți singuri cine, sau ce este Markus. Însă nu el este singurul care are un rol bine determinat în viața Sarei, ci alături de el sunt și Damian, Luci și Tatiana.

Cu ajutorul lor, Sara descoperă lucruri absolut uimitoare, află semnificația viselor și a coșmarurilor pe care le are. Alături de ei, trebuie să salveze lumea de coșmarurile care îi atacă, însă pentru a îndeplini scopul, este nevoie de un sacrificiu. Care este sacrificiul, și dacă acesta va fi îndeplinit, vă las pe voi să descoperiți, citind cartea.

„Știi ce? Mai bine renunț și la asta. Poate o să reușesc să scap de coșmaruri și o să le ucid pe toate doar cu mirosul meu de sconcs.”

Cu toate că pe parcursul lecturii, cititorul are adeseori impresia că a dezlegat anumite mistere, finalul este cu totul surprinzător.

„Urlet în tăcere” este o carte frumoasă, cu un subiect interesant și scrisă într-un stil lejer, care face ca lectura să fie una ușoară și plăcută. Pe lângă modul frumos de a povesti, mi-a plăcut umorul fin, sarcasmul Sarei.

„Panica mi-a ridicat stomacul în gât. M-am albit la față atât de tare încât până și Casper, stafia prietenoasă, ar fi luat-o la fugă dacă mă vedea.”

Cartea „Urlet în tăcere” de Marina Neagu poate fi comandată de pe site-ul librăriei Quantum Publishers.

16003228_560325790843592_4980520470105643541_n

Advertisements

2 thoughts on “„Urlet în tăcere” – Marina Neagu (vol. 1)

Add yours

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: