Susținem autorii români?

Susținem autorii români?

 

Majoritatea știm deja că anul 2017 nu a început tocmai favorabil în mediul online, în sfera autorilor, cititorilor și a blogger-ilor. Recent, însă, a apărut o nouă „problemă”, iar eu, așa cum sunt, nu m-am putut abține să nu intervin – motiv pentru care am fost și judecată. Așadar, am decis să scriu despre acest subiect și pe blog, în speranța că postarea mea va trage un semnal de alarmă.

maxresdefault

Este vorba despre cererile de cărți în format pdf – gratis, evident. Și ca să nu vorbim „pe ascuns”, o să vă povestesc, în linii mari, cam de la ce a început totul. Într-un grup de pe Facebook, dedicat, pare-se, iubitorilor de cărți, a apărut o postare în care o doamnă/domnișoară cerea cartea „Nu te împiedica de mine, te implor!”, scrisă de Georgiana Vâju. Postarea suna așa: „Are cineva „Nu te împiedica de mine, te implor!” în pdf?”

Autoarea a primit o atenționare, de la cineva, referitoare la postarea respectivă, și a reacționat, preluând un screenshot și postându-l pe pagina ei personală. De acolo, evident, au apărut discuții. Așa cum mi se pare și normal, majoritatea am fost revoltați de gestul persoanei din grupul respectiv. Indiferent cine, ce ar spune/va spune, părerea mea este că un cititor își manifestă susținerea pentru autor cumpărând cartea. Iar pentru cei care nu își permit să cumpere cărți, există bibliotecile. O altă variantă, la fel de elegantă, mi se pare să ceară cartea împrumut de la prietene, sau chiar – de ce nu? – să se adune mai multe prietene care își doresc să o citească, să pună bani la comun și să o cumpere, iar apoi să o citească pe rând. Tot ar fi mai ok, decât să apară prin diverse grupuri de pe Facebook, și să ceară cu tupeu cartea gratis, în pdf.

Din curiozitate, am urmărit decursul atât pe pagina autoarei – unde am și participat la discuții – cât și în grupul respectiv. Ceea ce m-a frapat a fost că tipa care ceruse cartea nici nu părea să cunoască autorul cărții – cum, de altfel, nici restul nu păreau. Cum mi-am dat seama de asta? Ei bine, nimic mai simplu – a fost în momentul în care Georgiana a răspuns postării din grup, spunând că are ea cartea gratis. Reacțiile? Ei bine, dacă aveați impresia că discuțiile s-ar fi oprit, vă înșelați! Dimpotrivă, au început să apară o mulțime de comentarii de genul „vreau și eu”.

1

Bun… Am răbdat o vreme, pe urmă am decis să le întreb pe doamnele respective dacă au măcar idee cine a scris cartea. Răspunsul îl vedeți în poza de mai jos. Așadar, e ca și cum mi-ar fi spus că nu are vreo importanță cine a scris cartea. Boom! Wait, what?

3

Discuțiile au mai continuat apoi pe pagina autoarei. De data aceasta, însă, au venit reacțiile în contră, autoarea fiind acuzată de lipsă de tact și de diplomație, precum și de faptul că a jignit cititoarele. Iar noi, cei care o susțineam, o făceam pentru că ne-a plăcut cartea ei și pentru că suntem atât de bogați, încât ne permitem să cumpărăm toate cărțile pe care ni le dorim, spre deosebire de bietele fete din categoria socială de mijloc, care trebuie să muncească pentru a trăi. *(notă personală:) Noi, cititorii înrăiți, cunoaștem o metodă secretă de a face banii să ne cadă din cer, astfel că ne permitem să mâncăm doar caviar, în timp ce citim cărțile pe care ni le dorim.*

Și acum, doresc să fac o precizare, pentru a nu fi înțeleasă greșit: i-am luat apărarea Georgianei, nu doar pentru că am citit cartea și mi-a plăcut, sau pentru că autoarea mi se pare o persoană deosebită, ci pentru că așa am simțit și așa aș fi făcut, indiferent despre cine ar fi fost vorba. De ce? Pentru că, deși nu am scris vreo carte, știu că este un efort deosebit să o faci, știu că scrierea unei cărți necesită timp, implică sentimente, iar publicarea cărții necesită o investiție financiară, care uneori depășește posibilitățile unor autori.

De aici, s-au născut în mintea mea o mulțime de întrebări și idei, care de atunci nu îmi dau pace.

– O idee s-a născut în momentul în care autoarea a fost acuzată că tocmai și-a pierdut fanii, prin modul în care a reacționat. Bun, stați să ne înțelegem. Care fani? Aceia care nu știu nici măcar cine a scris cartea, și care își doresc să o citească, fără a da câțiva lei pe ea? Hmmm… și atunci, îmi apare altă întrebare: oare, ca autor, chiar te poți bucura să vezi că ai astfel de „fani”?

– „Care e problema cu cititul pdf?”… Care e problema?!? Pfui, nici nu știu cu ce să încep! Problema este că cititul pdf = gratis. Asta e problema! Bun, eu înțeleg că nu ne permitem toate cărțile pe care ni le dorim, dar să le cerem cu tupeu pe gratis, doar pentru că ne dorim atât de mult să le citim, nu mi se pare o scuză. Dacă nu ai bani, dar îți dorești cu ardoare un lucru, faci un efort. Iar în ceea ce privește cumpărarea unei cărți, adeseori prețul acesteia este echivalent cu: un pachet de țigări / o ședință de epilare/cosmetică / o ședință de masaj / o vizită la manichiură / un bilet la cinema / o pizza/două shaorma … și lista poate continua. Și să nu mai menționăm de drepturile de autor, care sunt încălcate cu bună știință.

16805343_10202713547157554_349511011_o

*Poza aparține autoarei și am adăugat-o cu acordul ei

– Ca să citești în format pdf, trebuie să ai un device care îți permite asta – telefon, tabletă, e-reader etc. Presupunând că îl ai – nu mai contează cât ai dat pe el și cum ai reușit să faci rost de banii respectivi – mie îmi dă de înțeles că nu te poți încadra în categoria socială a oamenilor defavorizați. A, ok, că nu ești „așa bogat ca noi, cei care cumpărăm cărți”, bun, am înțeles. Dar nici sărac nu cred că ești. Mi s-a adus în vedere faptul că unii nu au bani pentru pâinea de a doua zi. Da, sunt de acord, cunosc și eu cazuri, dar nu am văzut pe acolo persoane prea dornice de a citi ultimele apariții editoriale.

– Acum, să trecem la lucruri „mai serioase”… Și anume, o să revin la faptul că autoarea a fost acuzată pentru modul în care a procedat. I s-a atras atenția că este lipsită de diplomație, că ar fi trebuit să procedeze elegant, apelând la drepturile de autor. Bun. Sunt de acord, și nu prea. De ce? O să vă explic. În viziunea mea – dar poate greșesc! – în țara asta, autorii nu sunt prea respectați (și nu, nu mă refer doar la cititori, ci și la stat, care nu le oferă prea mult câștig de cauză în diversele probleme pe care le întâlnesc după publicarea cărții). Dacă a procedat corect sau nu, nu ține de mine să judec, sau să fac afirmații, dar pot spune că din punctul meu de vedere, susțin modul în care a ales să își apere munca. Și asta pentru că dacă nu ar fi luat atitudine, ar fi fost părtașă la călcarea în picioare a propriei sale munci. Exact! De ce spun asta? Pentru că, dacă stăm să ne gândim puțin, putem face comparație cu orice muncă: ea a scris o carte – e munca ei – iar alții muncesc în diverse locuri. Fiecare este plătit pentru munca sa, nu? Ei bine, așa cum dacă nu vă primiți salariile pentru munca depusă, vă revoltați în diverse moduri, așa și ea a ales o cale să se revolte pentru că munca sa a fost, practic, subevaluată, cerându-se să fie distribuită gratuit. Același exemplu pe care i l-am dat și unei doamne/domnișoare care a acuzat autoarea, îl voi da și aici. Dacă, după o lună de lucru, șeful v-ar zâmbi și v-ar felicita pentru munca depusă, însă fără să vă plătească, v-ar conveni? Nu prea cred! Ba dimpotrivă, cunosc cazuri care dacă nu au primit salariul la timp, sau le-a fost redus, au demisionat din locul respectiv, considerându-se – pe bună dreptate – nedreptățiți și înjosiți. Așadar, observați asemănarea?

– A fost adusă în discuție și starea materială a autorilor – care, în caz că vă întrebați, își permit să mănânce caviar, nu ca tot omul, mămăligă cu smântână. Da, o fi valabil poate în unele cazuri, dar nu cred că un autor – mai ales în România – își poate oferi măcar un trai decent din vânzarea cărții/cărților sale. Iar pentru cei care nu știu încă ce presupune la noi în țară publicarea unei cărți, le sugerez să facă o mică cercetare, să descopere cam cât câștigă un autor din vânzarea cărților. Iar cei care ați mai participat/văzut discuții pe o astfel de temă, cu siguranță știți că banii din vânzarea cărților nu pot asigura nici măcar un trai decent, darămite un trai luxurios.

Și discuțiile ar putea continua la nesfârșit – așa cum probabil va fi, o vreme de acum încolo. Dar întrebarea mea este: cum susținem autorii români? Și tot eu voi răspunde, din punctul meu de vedere: cumpărându-le cărțile! Niciodată nu vom putea să ne numim „fani”, sau „susținători”, cerând să primim gratis cartea, în format pdf.

Acum, aștept cu mare drag reacțiile și răspunsurile voastre. Vă rog, însă, să țineți cont că nu voi accepta injurii, astfel că, în cazul în care veți folosi cuvinte urâte, îmi asum dreptul de a elimina comentariile voastre de pe pagină.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s