Micul Înger

micul-inger

Micul Înger

 

Cu ochii blajini privește din Cer

la zâmbetele ce-n suferință pier.

Aripile-ncet încep să îi crească

în Înger de-acum începe să renască.

Nu cunoaște durere, nici suferință.

De-acum, nu mai e o simplă ființă.

E un Sfânt între nori,

un Înger fără culori,

un alb în Paradis,

o adiere în vis.

 

Privește spre aripi și-l cuprinde fiorul.

Încet și le mișcă și-ncepe să-și ia zborul.

Pe fața uimită, un zâmbet apare

și-n ochii luminoși bucuria răsare.

A uitat de toate, se simte minunat!

Priveliștea din jur ușor l-a fermecat.

E iarăși fericit,

se simte împlinit.

Nu-l doare nimic

pe îngerul mic.

 

(20.01.2017)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s