„Natașa, bărbații și psihanalistul” – Natașa Alina Culea

natasa-barbatii-si-psihanalistul-natasa-alina-culea

„Natașa, bărbații și psihanalistul” – Natașa Alina Culea

 

„Natașa, bărbații și psihanalistul”, scrisă de Natașa Alina Culea, este o carte excepțională, pe care o recomand din suflet tuturor. În timp ce citeam cartea, mă gândeam că oricare dintre noi ar putea fi Natașa, personajul principal al acestei cărți. Citind, ajungi să îți pui diverse întrebări, sau să privești anumite lucruri din perspective noi, pe care nu le aveai în vedere înainte.

Personal, mi se pare că această carte are câte puțin din toate. O putem considera o carte despre bărbați, despre relații eșuate, despre infidelitate, despre prietenie, despre iubire – sau despre lipsa acesteia, despre erotism. Așa cum vă spuneam, oricare dintre noi se poate regăsi în paginile acestei cărți, fie ca o Natașa, fie ca una dintre prietenele sale, sau chiar una dintre iubitele, sau soțiile înșelate, sau părăsite.

Cartea „Natașa, bărbații și psihanalistul” ne prezintă un subiect cotidian, și anume, viața Natașei, care este personajul principal. Natașa este o femeie tânără și frumoasă, care se desparte de iubitul său, după șase ani de relație. Din acest moment, ea începe să cunoască diverși bărbați, de-a lungul timpului, alături de care încearcă să regăsească iubirea. Are, însă, parte de dezamăgiri, care o determină să își pună o mulțime de întrebări referitoare la iubire, la viață, și chiar la persoana ei.

În momentul în care se simte depășită de situație, Natașa acceptă sfatul uneia dintre prietenele sale, astfel că începe să participe la ședințele unui psihanalist. Prietenele sale îi sunt alături de fiecare dată, însă nici ea nu este mai prejos, astfel că, în ciuda suferinței, le sprijină atunci când au nevoie de ea.

Mi-a plăcut enorm subiectul abordat în această carte, dar, chiar mai presus de aceasta, mi-a plăcut stilul în care este scrisă. Dialogurile sunt scrise într-un mod cât se poate de natural, cu o doză de ironie, de sarcasm. Totuși, nu sarcasmul m-a fascinat de această dată, ci profunzimea din spatele cuvintelor. Deși cartea în sinea ei, mi s-a părut că tratează un subiect destul de interesant și de realist, unele pasaje mi-au atras în mod deosebit atenția. Am fost de-a dreptul fermecată de anumite idei dezbătute în carte, și au fost paragrafe asupra cărora m-am oprit, în mod special, și pe care le-am recitit, fiind captivată de intensitatea sentimentelor pe care aceste pasaje le-au adus la suprafață.

Îmi este greu să aleg doar câteva pasaje pe care să vi le redau, deoarece au fost foarte multe care mi-au plăcut în mod deosebit. Voi încerca, totuși, să aleg unele paragrafe care, dintr-un motiv sau altul, mi-a atras atenția în mod special.

„Dar a trecut și acea perioadă mai puțin fericită, cum trec toate. Vorba bunicii mele: până și răul are un final, doar că uneori finalul se lasă greu așteptat, ca o femeie cochetă la o primă întâlnire.”

 

„Nu doar o dată am avut sentimentul de spectator în propria viață, și asta pentru că nu mi-am înțeles rolul, pe moment, sau măcar dacă în scena vieții mele aveam, cel puțin, un rol.”

 

„- Hai, spune-le ce deșteaptă ești tu!

Ironia evidentă mă face să-i răspund, de data asta.

– Doar mai deșteaptă ca tine, da’-i al naibii de simplu!”

 

„- Mă întreb dacă este impresia mea sau societatea naște oameni schilodiți afectiv. Adică, ce lume este asta în care un profesor este plătit cu un salariu ridicol de mic, pe când o prostituată câștigă atât de bine? O societate în care abia se strâng câteva persoane pentru a milita împotriva sărăciei în Africa, dar în care se pot strânge mai mult de cincizeci de mii de oameni pe un stadion de fotbal? Cum poate o astfel de societate să ne furnizeze răspunsuri?”

 

„ Cred că am ajuns în punctul în care l-aș aprecia mai mult pe cel care mi-ar spune cu sinceritate că ar dori o relație total neserioasă cu mine, în locul prostiilor ăstora repetate ca și cum aș fi o gâscă de femeie, îmi jignesc inteligența, până la urmă.”

 

„Știu că mă simțeam mai bine înainte de a veni la psihanaliză… îmi spun în gând. Adică, una e să te simți mizerabil din cauza a ceea ce ți-a spus cineva, și alta e să plătești ca să te simți mizerabil; se cam schimbă perspectiva.”

Puteți achiziționa cartea accesând acest link.

Advertisements

4 Comments Add yours

  1. Oana Mariam says:

    Felicitări pentru recenzie!

    Liked by 1 person

    1. evaancutahamza says:

      Multumesc 😘

      Like

  2. Ce frumos ai înțeles cartea, Eva! Te îmbrățișez tare, tare ❤

    Liked by 1 person

    1. evaancutahamza says:

      Am savurat fiecare cuvânt, fiecare pasaj. Ador stilul în care scrii, mi se pare profund. 😘

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s