„Dincolo de timp” – O. G. Arion

dincolo-de-timp-oana-arion

„Dincolo de timp” – O. G. Arion

 

Încă mă aflu sub magia celui de-al treilea volum al Seriei Nemuritor, „Dincolo de timp”, scris de O. G. Arion. Primele două volume ale seriei sunt interesante și mi-au plăcut enorm, dar acesta cu siguranță le întrece. „Dincolo de timp” este o poveste plină de suspans, de acțiune, romantism și o diversitate de sentimente. Însă toate acestea sunt îmbinate perfect, într-o doză suficientă din toate, astfel încât rezultatul este unul mult peste așteptări.

În acest volum, autoarea a creat o acțiune mult mai intensă și mai galopantă, în comparație cu primele două volume ale seriei. De asemenea, apar personaje noi, în cea mai mare parte din sfera supranaturală. Le regăsim și pe personajele pe care le cunoaștem deja, și de care ne-am atașat pe parcursul primelor două volume.

În acest volum, Victoria continuă să își descopere puterea dobândită în timpul scurt care a trecut de când în viața ei au pătruns diversele ființe supranaturale. În plus, ea învață să îți controleze puterea, și să o folosească în modul în care este necesar. Povestea devine una alertă, în care timpul se scurge cu repeziciune, iar cititorului nu i se oferă ocazia să se plictisească.

Dacă până acum, am cunoscut câteva dintre creaturile nemuritoare, în cartea „Dincolo de timp”, lucrurile continuă să evolueze, întrucât apar personaje și mai diverse, iar întâmplările sunt, de această dată, de domeniul fantasticului, cu mult mai mult decât în celelalte două cărți apărute în această serie. Totuși, autoarea nu renunță la partea realistică a poveștii.

Sentimentele pe care Victoria le trăiește sunt mai puternice decât oricând, iar iubirea este accentuată în această carte. Alături de suspans, acțiune, și romantism, de data aceasta, avem parte și de o doză de erotism. Dar toate acestea sunt îmbinate perfect, creând un echilibru extraordinar de sentimente, pe care cititorul le resimte, pe măsură ce înaintează în poveste.

În acest volum, avem parte de crime, atât în ceea ce privește oamenii muritori, cât și creaturile de domeniul fantasticului. Personajele apar mult mai complexe, și mai evoluate, manifestă diverse comportamente și sentimente, uneori neașteptate.

Stilul autoarei se menține același pe care l-am regăsit și în primele două volume ale seriei, și care m-a fermecat. Ironia este, și de această dată, la ea acasă, aceasta devenind amprenta autoarei. Deși mă simt tentată să vă povestesc toată cartea, până la ultimul detaliu, prefer să vă las pe voi să descoperiți ce se întâmplă. Vă asigur că veți trăi povestea la intensitate maximă, iar de pe fețele voastre nu vor lipsi stupoarea, panica, sentimentul de teamă, uimirea cauzată de neprevăzut, zâmbetele și chiar lacrimile.

Iar la final, vă voi reda câteva pasaje, care mi-au plăcut în mod deosebit:

„Una este să te iei la trântă cu creaturile paranormale și să învingi blesteme străvechi și cu totul altceva este să înfrunți sistemul și prejudecățile societății.”

 

„- Ești nebună, zise el. Nu știu dacă aș vrea să intru în mintea aia a ta și să văd cum ne percepi pe noi, supranaturalii.”

 

„Arătam ca o mare familie, mă rog, una ciudată și disfuncțională, dar foarte unită, care tocmai acceptase un nou membru. Mai că îmi venea să desfac o sticlă cu șampanie.”

 

„- Ar trebui să te țin nemâncată, explodă Ian. Ai idee cât am înnebunit cu toții azi-noapte căutându-te?

– Nu se putea rezolva altfel. Erați cu toții în pericol.

– Și tu ești eroina care ne-a salvat! făcu el ironic.

– Păi, cam da.

Replica asta îi închise gura pentru o vreme.”

 

„După ce se făcură prezentările (trebuia să vedeți asta, oameni și creaturi la un loc: pace în lume și salvați balenele!) ne-am așezat care pe unde am putut.”

 

„După plecarea Wulinei m-am decis: nu aveam de gând să stau în casă și să îmi plâng de milă. Am așteptat ca sora mea să meargă la culcare, după interminabile promisiuni că voi fi bine după un somn bun, fericită și veselă ca o floricică.”

 

„Mi-am schimbat hainele de vreo trei ori. Am plâns. M-am certat cu propria reflexie din oglindă. Am mers până într-acolo încât am șters și praful. Între noi fie vorba cam trebuia, pentru că în curând aș fi putut să fac îngerași pe mobilă.”

Pentru a achiziționa cartea, puteți accesa acest link.

Advertisements

12 thoughts on “„Dincolo de timp” – O. G. Arion

Add yours

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: